You are here
Home > Despre scris >

În primul rând, Dracula din Carpați – I. Propunerea

 

 

 

 

I. Propunerea

 

Despre Maria și prietenii ei

Era vară, era cald și școala era în vacanța mare, așa și Maria. Maria era o fată de 17 ani care trăia într-un mic oraș de munte de la poalele Munților Carpați, mai exact la periferia Brașovului. Ea urma cursurile liceului din zonă, căruia îi era arondată, fără a avea vreun mare interes față de profilul tehnic al acestuia. Nu, Maria nu vedea interesul în a deveni tehnician, indiferent cât de bănoasă i se spusese că este această meserie.

Mama ei mereu îi spunea: Draga mea Maria, dacă te măriți, vei putea avea liniștită câți copii vei dori pentru că meseria de tehnician mereu va avea căutare.

Mama ei era mereu supărată că avea doar doi copii, în loc de cum se obișnuia în familia ei, măcar cinci-șapte. Fapt ce mereu i se părea interesant Mariei, din moment ce mama ei arareori părăsea televizorul și telenovelele sale, iar ea și sora ei, Andreea, au trebuit să se țină de gospodărie de mici. Maria, cu sau fără legătură cu creșterea sa, nu prea dorea copii. Cel puțin nu atât de curând ca să conteze liceul și cursurile acestuia.

Maria, fiind obișnuită cu mama ei, nu-i mai răspundea la predicile sale. Poate ar fi vrut să-i spună că a intrat la acest liceu tehnic deoarece era singurul mai răsărit din zonă, aproape singurul liceu, și datorită mediei, nu că ar fi avut vreo chemare anume sau că cineva considera că i se potrivește. Într-adevăr, faptul că orașele și orășelele din zona unde trăiau aveau multe fabrici, îi ușurau alegerile Mariei după absolvire.

Acum, Maria, așa cum spuneam pe la început, era totuși o fată normală de 17 ani, deci nemarcată de puseele feministe care erau la modă prin orașele mari, unde ar fi considerat că munca într-un domeniu masculin este tot ceea ce își dorește de la viață, și nemarcată de lipsurile mamei și tatălui său din moment ce pe tată rar îl prindea acasă, iar mama stătea la televizor, ea nu vedea un mare interes în a învăța serios pentru meseria sa. Piața muncii îi era străină din moment ce zona sa era practic ocupată de tot felul de fabrici, iar lupta pentru menținerea unui loc de muncă nu avea sens în contextul meseriei de tehnician electromecanic la orice fabrică din munți. Deci, Maria nu vedea viitorul său profesional foarte interesant, iar sfaturile sale cu privire la avuția necesară unei familii cu atât mai puțin.

În schimb, ca și mama sa, după treburile ei de prin casă, Maria stătea nu cu telenovelele, ci cu cărțile. Evident, era cea mai mare fană a lui Harry Potter, a Lord of the Rings, a lui Twilight și a lui Stephen King,(n.a. așa se exprimă Maria) singurul autor care îl știa din tot ce citea, dacă o întrebai repede. Maria, spre deosebirea de normalele așteptări, nu dorea să fie scriitoare sau o eroină de salvat, ci dorea să investigheze fenomenele paranormale din Munții Carpați. Bineînțeles, că și televizorul a contribuit aici, nu doar cărțile aduse la librăria din oraș, cu toate serialele sale polițiste și toate emisiunile despre paranormal, ca și câteva dispariții de prin păduri în mod absolut anormal.

Maria, fată tânără, de 17 ani, cu păr negru până la talie, ten alb, ochi negri, stătea toată ziua la discuții, ca alternativă la cărți și filme polițiste, după scurtul orar școlar și cele câteva treburi împărțite cu Andreea prin curte, cu cei doi buni prieteni ai săi: Teodor și Iulia. Toți erau ca parcă de o mamă: bruneți, cu ochi negri, păr cât mai lung posibil, năsuc cârn și fețe rotunjoare, mai mult de la bunătățile pregătite în casă decât de la natură. Toți trei se îmbrăcau la fel: blugi deschiși la culoare, tricouri cu mânecă scurtă, de obicei albe sau bleu deschis, șepci luate de la promoțiile din școală și gentuțele pe umăr cu cărți, sandviciuri și mobil sau tabletă. Toți trei erau de aceeași vârstă, înscriși la același liceu, în aceeași clasă, citeau aceleași cărți și aveau același vis: să investigheze pădurile din Munții Carpați.

Leave a Reply

Top
error: Content is protected !!